Primăria Comunei Ciucea

Prezentare generală

Informații interes public

Monitorul Oficial local

PRIMĂRIA CIUCEA

Cuvântul primarului

În calitate de primar al Comunei Ciucea adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.

Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.

Cu stimă, Abrudan Radu Florin – primarul comunei Ciucea

PRIMĂRIA CIUCEA

Proiecte de investiții

Obiective şi investiţii propuse a se realiza

Sursa finanțării

Fonduri Europene
Fonduri Naționale
COMUNA CIUCEA

Comuna în cifre

0
LOCUITORI
0
GOSPODĂRII
0
ȘCOLI
0
GRĂDINIȚE
PRIMĂRIA CIUCEA

Compartimente

Compartiment Urbanism

Compartiment Stare civilă

Achiziții publice

Asistență socială

Registrul agricol

CALENDARUL ORTODOX
PROGNOZA METEO

Ora locală

9:07 pm

OBIECTIVE TURISTICE

Muzeul Memorial "Octavian Goga"

Muzeul Memorial „Octavian Goga” este un muzeu județean din Ciucea, amplasat în Str. Principală nr. 5.

Complexul muzeal cuprinde castelul, devenit muzeu memorial, Casa Ady Endre, construcția în stil țărănesc, cunoscută sub denumirea de sufrageria albă, Biserica de lemn din Gălpâia, adusă de Veturia Goga din Sălaj, și mausoleul.

Prima dintre cele două încăperi ale muzeului este biblioteca, ce cuprinde peste 9.000 de volume, alături de o ladă maură din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masă de lucru, o canapea și câteva scaune. Din bibliotecă se pătrunde în birou, în care sunt expuse câteva fotografii de familie, schițe de Nicolae Grigorescu, candele brâncovenești (secolele XVII – XVIII), brâuri (cingătoare) cu încrustații din pietre prețioase, provenite din India, Siria și Turcia, o măsuță cu tăblierul din faianță, originară din Persia (secolul al XVI-lea), o icoană bizantină din secolul al XI-lea.

Clădirea Castel

Casa Albă

Casa Ady Endre

Casa de pe stâncă

Mausoleu

Biserica de la Galpâia

Mănăstirea

Corpurile anexe

PERSONALITĂȚI LOCALE

Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)

Nicolae Grigorescu
(1838 – 1907)

Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

La vârsta de doar zece ani, Nicolae Grigorescu a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani. Nicolae s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său și a păstrat maniera plină de farmec, ușoară și delicată, cu acel colorit proaspăt și suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca și în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier.

Aceeași manieră poate să fie văzută și în lucrările de factură târzie în care artistul a ajuns la perfecțiuni ale genului. El a folosit în toate acestea stilul retoric și primitiv al primilor pictori de șevalet, încadrându-se în acest fel în stilul picturii neoclasice care era promovat de noile școli de pictură bisericească ce apăruseră în Țara Românească.

PERSONALITĂȚI LOCALE

Constantin Brâncoveanu (1654 – 1714)

Constantin Brâncoveanu
(1654 – 1714)

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse în străinătate.

În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.

În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv în tabăra imperială, care într-un avânt semnificativ recuperase Ungaria și Transilvania de la otomani. Și-a cumpărat bunăvoința turcilor, plătind regulat dările și vărsând sume uriașe sultanului și funcționarilor de la Constantinopol, ceea ce i-a adus supranumele de „altın bey” (română prințul aurului).

Ultima actualizare: 20:11 | 18.04.2024

Sari la conținut